An: 2017

Astăzi, suntem cei care vom da notă activităţii noastre pe parcursul ultimilor 5 ani şi vom aproba Strategia de activitate pentru un viitor mai bun al membrilor de sindicat.
Federaţia Sindicală „Sănă-tatea” apreciază pozitiv activitatea dintre congrese a CNSM.
Este firesc să ne axăm pe ce am făcut, ce facem, ce avem de făcut?
Dar mi-am pus un semn de întrebare cu privire la faptul: care este semnificaţia istorică a evenimentului de astăzi?
Această întrebare reiese din contextul perioadei de tranziţie, sau chiar de schimbare prin care trecem la nivel global, regional şi de ţară. Fiecare dintre noi simţim progresul, cu atât mai sensibili suntem la crize: financiare, sociale, demografice…, dar mai puţin sesizăm perioadele de tranziţie.
Parcă mai ieri, deja peste 25 de ani, am finalizat o eră, crezând că fără mare efort am trecut la un alt nivel de dezvoltare, dar fiasco! Ne-am grăbit să trecem de la o economie dirijată la economia de piaţă, dar am reuşit să realizăm o „societate de piaţă”, o societate a intereselor individuale, de grup, dar nicidecum de interese generale, pentru binele oamenilor. Dar viitorul nu trebuie aşteptat, el trebuie construit!
Mă răscoleşte o întrebare: pentru ce a fost creată mişcarea sindicală? Desigur că imediat v-aţi gândit la răspunsuri de genul: pentru a apăra şi reprezenta salariaţii; pentru a purta negocieri colective; pentru a organiza greve… Desigur, însă în opinia mea acestea sunt instrumente de realizare ale mişcării sindicale, dar misiunea de bază o văd în participarea lucrătorilor la administrarea bunurilor care aparţin tuturor, nu doar celor care deţin capitalul financiar; de a participa la împărţirea justă, corectă a profitului, care nu se realizează doar în rezultatul isteţimii patronilor sau a guvernelor, dar în rezultatul muncii lucrătorilor care aduce cea mai mare plus valoare în activitatea economică, în rezultatul căreia se creează bunuri şi servicii de calitate.

Angajatorii sunt obligaţi să efectueze evaluarea factorilor de risc profesional la care sunt expuşi lucrătorii, iar identificarea prezenţei acestora, în special celor legate de zgomot, vibraţii, iluminat, microclimă, agenţii chimici, cîmpuri electromagnetice, evident, nu poate fi determinată fără efectuarea evaluării stării reale a condiţiilor de muncă la locurile de muncă, mecanismul căreia este prevăzut de Hotărîrea Guvernului nr.1335 din 10.10.2002. Este de menţionat că conform pct.2 al Regulamentului, evaluarea stării reale a condiţiilor de muncă se efectuează în baza datelor atestării locurilor de muncă sau a măsurărilor instrumentale speciale ale nivelurilor factorilor mediului de producţie, care se reflectă în fişa condiţiilor de muncă la locul de muncă.

Dacă în urma măsurărilor instrumentale se constată că locurile de muncă nu corespund cerinţelor minime de securitate şi sănătate, unde persistă factori nocivi: fizici, chimici şi biologici, caracteristici locului de muncă, sindicatele insistă asupra achitării acestui spor la salariu, până la înlăturarea condiţiilor nocive.